joi, iulie 9, 2020

METOPĂ
Patru soldați romani pe două coloane în marș prezentând onorul împăratului; fiecare soldat poartă pe umeri o lance, iar în faţă, lângă corp, un scut. Se datează în perioada anilor 106-109 p.Chr.
MATERIALE: Calcar
LOC DE EXPUNERE: Muzeului din Adamclisi, Adamclisi, România

Metopele sunt dispuse într-o suită circulară pe corpul monumentului, blocuri masive de piatră de formă unor prisme dreptunghiulare, cu suprafeţele exterioare figurate cu valoroase scene inspirate din luptele daco-romane. Ele au o importanţă inestimabilă pentru reconstituirea unor pasaje istorice valoroase pentru teritoriul istro-pontic de la sfârşitul secolului I şi începutul secolului al II-lea p.Chr.

Dispunerea metopelor pare să respecte o anumită ordine dată de „povestirea” unor evenimente petrecute la Dunărea de Jos. Primele 27 metope prezintă istoria unei prime bătălii purtate în câmpiile de sud ale Dobrogei sub forma a trei scene și anume: atacul şi lupta de cavalerie, apoi bătălia din jurul carelor şi ultima închinarea populaţiei civile şi a prizonierilor rezultaţi în faţa împăratului Traian. Următoarea serie de metope sunt grupate tot în trei scene şi anume marşul către marea bătălie, marea bătălie şi aclamaţia. Aceste evenimente s-au petrecut la Adamclisi, finalul reprezentând trecerea în revistă de către Traian a trupelor romane. Iniţial au fost un total de 54 metope (grupate în şase scene de câte nouă piese fiecare), care din nefericire nu s-au mai păstrat până astăzi în totalitate). Ele erau separate de pilaştri care erau executaţi în două variante: unii cu caneluri verticale şi alţii cu vrejuri, păstrându-se o alternanţă egală ca formă de manifestare.

Ca reprezentări, în metope apar călăreţi romani în armuri (platoşe, coifuri, zale, scuturi ovale) şi înarmaţi cu lăncii, aspecte din cursul bătăliilor, aliaţii „barbari” (cu haine şi detalii specifice originii etnice). Armata romană este ilustrată mereu superioară inamicilor, atât ca soldaţi (inclusiv purtători de stindarde şi instrumentişti muzicali), cât şi ofiţeri, apoi demnitari şi chiar împăratul Traian (apare îmbrăcat cu tunică şi pelerină (paenula), respectiv cu o platoşă grecească şi ţine uneori într-una din mâini bastonul de comandant.

SURSA: minac.ro

0 Comentarii

Lasă un comentariu

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate