Pe 3 martie 1878, s-a pus capăt războiului ruso-turc, care pentru România este Războiul pentru Independență, în fostul sat San Stefano, astăzi, Yeşilköy, cartier al municipalității Bakırköy din Istanbul, situat de-a lungul Mării Marmara, la aproximativ 11 kilometri vest de centrul istoric al orașului Istanbul, unde a fost semnat tratatul de pace numit Tratatul de la San Stefano.
”Sublima Poartă recunoaşte independenţa României şi (…) până la încheierea unui tratat direct între Turcia şi România, supuşii români se vor bucura de toate drepturile asigurate supuşilor celorlalte puteri europene” – ”Texte şi Documente privind Istoria Modernă a Românilor 1774-1918” (coord: Iulian Oncescu, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2011)
Tratatul preliminar de la San Stefano a fost semnat doar de către Imperiul Rus și cel Otoman, Rusia fiind reprezentată de contele Nicolai Pavlovici Ignatiev și Alexandr Nelidov, iar Imperiul Otoman de ministrul de externe Safvet Pașa și ambasadorul în Germania, Sadullah Bey.
Tratatul a confirmat o serie de schimbări politice în Balcani, prin recunoașterea independenței mai multor state, inclusiv a României.
În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostașilor și ofițerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autoritățile militare ruse, poziția conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost, însă, extrem de precară, cu mult sub așteptări. Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nici măcar nu a fost admis la tratative, iar maniera Rusiei de a încheia pacea au scos din sărite marile puteri europene, care au văzut poziționarea de forță a Rusiei în Balcani. Condițiile impuse de țariști României, obligată să cedeze Rusiei sudul Basarabiei, fără să primească integral Dobrogea, au adus relațiile bilaterale în pragul rupturii, tensiunile ajungând până la dislocarea unor detașamente de cazaci în jurul Bucureștiului și concentrarea armatei române în Oltenia, pregătită de confruntare cu armata rusă. Prințul Carol al României și Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruși că își încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României. Ca urmare, statul român s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin câteva luni mai târziu.
