12 mai în Istorie: A fost inaugurată Columna lui Traian

Pe 12 mai, anul 113, conform documentelor fragmentare păstrate de orașul Ostia, a fost inaugurată la Roma, Columna lui Traian, operă atribuită lui Apollodor din Damasc, considerată a fi certificatul de naștere al poporului român.

Columna este alcătuită din patru părţi:
Fundaţia – conținând camera unde a fost depusă urna de aur cu cenușa împăratului Traian după moartea acestuia, cameră jefuită de vizigoţi, care după cucerirea Romei la 24 august 410
Piedestalul
Columna (coloana propriu-zisă) – conține 124 de metope, inițial policrome, şi 2500 de personaje, imaginea împăratului Traian de 60 de ori, iar chipul lui Decebal de 8 ori, desfășurate în spirală, de la bază spre vârf
Statuia împăratului Traian. În 1587 Papa Sixtus al V-lea a înlocuit statuia împăratului Traian, în care acesta era reprezentat în uniforma militară şi ţinând în mână o lance, topită în timpul Evului mediu, cu statuia Sfântului Petru.

Înălțimea bazei:1,70 m
Înălțimea arborelui: 26,92 m
Înălțimea blocurilor: 1,521 m
Diametrul arborelui: 3,695 m
Înălțimea statuii: 1,16 m
Înălțimea totală a columnei: 29,78 m
Înălțimea scărilor elicoidale: 29,68 m
Înălțimea columnei, cu excepția plintei: 28,91 m
Înălțimea piedestalului, inclusiv plinta: 6,16 m
Înălțimea columnei deasupra solului: 35,07 m

Columna a fascinat și atras atenția, de-a lungul istoriei, suportând jefuiri și distrugeri din partea popoarelor migratoare, modificări la ordinul Papilor Evului mediu, dar și stârnind dorința unor mari conducători de a o transporta la ei acasă, cel mai cunoscut exemplu fiind Napoleon Bonaparte, cel care a dorit să o demonteze și să o transporte la Paris. Trei împărați ai Franţei şi-au manifestat dorinţa de a avea o reproducere a Columnei lui Traian, dorinţa manifestată de regele Francisc I, Ludovic al XIV-lea şi Napoleon al III-lea. Cel din urmă a înzestrat Franţa cu o reproducere completă a Columnei, iar o altă copie integrală a columnei se găseşte în Anglia, la muzeul Victoria din iniţiativă reginei Victoria.

Ideea unei copii a Columnei la Bucureşti i-a interesat şi pe intelectualii români, iar prima încercare de reconstituire a Columnei la Bucureşti îi aparţine lui Mihail Kogălniceanu. Cel care a izbândit a fost arheologul Emil Panaitescu, director al Școlii Române din Roma în 1934 – 1939, care a adresat numeroase memorii Academiei Române, Ministerului Instrucțiunii Publice, Ministerului de Finanțe și Parlamentului pentru a realiza o copie a Columnei care să fie expusă în România. Eforturile sale au fost încununate de succes în 1939 când statul român a comandat copia, aceasta fiind terminată în 1943. Copia a fost executată din ciment alb armat, amestecat cu praf de marmură, și respectă proporțiile monumentului. Din cauza războiului mulajele au fost depozitate în diverse locuri în Roma (Muzeul Lateran, Forul lui Traian, Palatul Expozițiilor) și doar în 1967 au fost aduse în România. Reproducerea Columnei este de foarte bună calitate, materialul care a fost întrebuinţat, ciment alb armat amestecat cu praf de marmură, se apropie ca aspect de cel original, iar soclul imită perfect originalul, respectând proporţiile monumentului. Toate metopele sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti într-o vastă sală, Lapidarium, special amenajată ca să găzduiască această copie.

Sursa: Historia

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate